Eseu comentariu Plumb de Iarna dupa o poezie de George Bacovia
Plumbul este un metal greu toxic si nociv care prin diverse tehnici stilistice
pentru poet simbolizeaza apasarea, ingreunarea, ba chiar indurerarea existentiala.
Iarna este un anotimp rece care induce scriitorului nevroza, depresia,
aducandu-l in stadiul de nebunie absoluta. In concluzie autorul
este apasat de o durere ce nu are vindecare.
Demonstreaza apartenenta la genul liric
- este structurat in versuri
- are rima
- sentimentele sunt exprimate in mod direct
Tema textului este conditia poetului intr-o lume ostila, sufocanta, apasatoare,
dominata de obiecte. Din aceasta lume nu se poate evada si nu exista refugii salvatoare.
Poezia este structurata in doua catrene, organizate pe baza paralelismului sintactic.
Prima strofa corespunde realitatii exterioare, iar cea de-a doua strofa realitatii interioare.
Lirismul este subiectiv, evidentiat prin numeroase marci ale subiectivitatii:
verbe si pronume la persoana I singular („Stam”, „am inceput”) sau pronume si adjective
pronominale la persoana a ll-a („amorul meu”). Strofa I surprinde elementele unui cadru
spatial inchis, apasator, sufocant, in care eul liric se simte claustrat. Verbul „dormeau”
din primul vers este o metafora a mortii care sugereaza un sfarsit continuu specific
liricii bacoviene.
Se formeaza un camp semantic al universului mortuar: „sicriele de plumb”,
„funerar vestmant”, „flori de plumb”, „coroane de plumb”. Aceste elemente construiesc
un decor artificial in care, prin repetarea cuvantului „de plumb”, se creaza impresia
unei existente fara sens si fara posibilitatea inaltarii.
Eul liric este prezent intr-o ipostaza de insingurare totala „stam singur”,
vantul fiind singu element care su reaza miscarea, insa
produce efectele …. continuare Comentariu Plumb de Iarna