Figuri de Stil „Ciclonul” de Vasile Alecsandri

In aceste versuri din poezia „Ciclonul” de Vasile Alecsandri, putem identifica diverse figuri de stil.
Acestea subliniaza frumusetea naturii distruse de ciclon si creeaza o atmosfera dramatica.

Lunca mie dragalasa, de-a mea inima cantata,
Ieri frumoasa si-nverzita, astazi zace inundata,

Caci Siretul, mire barbar, de iubirea lui aprins,
In a sale brate crunte a rapit-o si cuprins.

Draga lunca! iarba-ti verde si a florilor comoara
Disparut-au sub potopul ce din treacat le omoara.

Apele mereu se suie; toate paserile-n zbor
Tipa jalnic, ingrozite pentru cuiburile lor.

Dar o si mai crunta spaima, dar o cumpana mai mare
Le asteapta, vai de ele! dupa crunta inundare.

Un ciclon din zarea neagra, plin de fulgeri traznitori
Vine, vajaie si urla, aducand troieni de nori.

Sa analizam figurile de stil din primele patru strofe:

Prima strofa:
„Lunca mie dragalasa, de-a mea inima cantata,
Ieri frumoasa si-nverzita, astazi zace inundata,”

Epitet: „dragalasa” – adjectivul subliniaza afectiunea pe care naratorul o are fata de lunca.
Antiteza: „Ieri frumoasa si-nverzita, astazi zace inundata” – contrastul dintre frumusetea de ieri si
distrugerea de astazi evidentiaza schimbarea dramatica adusa de ciclon.
Personificare: „zace inundata” – lunca este personificata, fiind prezentata ca un corp inert, afectat de fortele naturii.
A doua strofa:
„Caci Siretul, mire barbar, de iubirea lui aprins,
In a sale brate crunte a rapit-o si cuprins.”

Personificare: „Siretul, mire barbar” – raul Siret este personificat si descris ca un mire aprins de iubire,
dar intr-o maniera salbatica, brutala.
Metafora: „in a sale brate crunte a rapit-o si cuprins” – valurile Siretului sunt comparate cu brate puternice,
sugerand o forta violenta si distrugatoare.
A treia strofa:
„Draga lunca! iarba-ti verde si a florilor comoara
Disparut-au sub potopul ce din treacat le omoara.”

Figuri de Stil Ciclonul de Vasile Alecsandri versuri

Epitet: „iarba-ti verde” si „a florilor comoara” – exprima frumusetea naturii, iar epitetul „verde” accentueaza vivacitatea vegetatiei.
Metafora: „a florilor comoara” – florile sunt comparate cu o comoara, sugerand valoarea lor estetica si simbolica.
Personificare: „potopul ce din treacat le omoara” – potopul este personificat, avand puterea de a omori florile in trecerea sa.
A patra strofa:
„Apele mereu se suie; toate paserile-n zbor
Tipa jalnic, ingrozite pentru cuiburile lor.”

Personificare: „apele mereu se suie” – apele sunt prezentate ca avand o miscare constienta si amenintatoare, sugerand pericolul crescand.
Epitet: „tipa jalnic” – intensifica sentimentul de disperare si teama al pasarilor.
Personificare: „ingrozite pentru cuiburile lor” – pasarile sunt descrise ca fiind ingrozite,
o trasatura umana, pentru a sublinia impactul emotional al dezastrului asupra naturii.

Aceste figuri de stil amplifica dramatismul scenei si reflecta distrugerea adusa de ciclon,
dar si suferinta naturii in fata puterii dezlantuite a elementelor.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

ce a vrut sa spuna poetul

Rezumat! Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” a lui Lucian Blaga
exprimă o viziune profundă asupra cunoașterii și a rolului poetului în explorarea misterelor universului. În esență, poetul respinge abordarea rațională și obișnuită a
cunoașterii care tinde să reducă și să expliciteze totul, preferând în schimb o
cunoaștere intuitivă și metaforică care să amplifice taina și frumusețea lumii.

Prin versurile sale, Blaga sugerează că oamenii obișnuiți, prin rațiunea lor,
încearcă să dezvăluie și să înțeleagă toate misterele lumii, fără să înțeleagă
că această abordare poate distruge esența și frumusețea acestora.
În schimb, poetul afirmă că el nu va distruge această
„corolă de minuni a lumii”,
adică nu va încerca să explice și să reducă taina și frumusețea ce-l înconjoară.

Corola de minuni a lumii

În contrast cu această cunoaștere rațională a altora,
poetul aduce în discuție cunoașterea sa proprie,
o cunoaștere intuitivă și metaforică.
El percepe lumea nu ca pe ceva de ființat, ci ca pe un mister ce trebuie să fie amplificat și înțeles într-un mod diferit. Prin intermediul iubirii și al intuiției sale,
el reușește să amplifice taina lumii, în loc să o micșoreze.

Metaforele folosite în poezie, precum „lumina altora” și „lumina mea”, ilustrează această distincție între cunoașterea rațională și cea intuitivă. Blaga sugerează că poetul,
prin intermediul imaginilor poetice și al trăirilor interioare,
poate să ofere o perspectivă nouă și mai bogată asupra lumii,
în care misterul rămâne viu și neînțeles.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii rezumat

Astfel, poezia lui Blaga nu este doar o simplă expresie poetică,
ci și o meditație profundă asupra naturii cunoașterii și a rolului poetului în explorarea și amplificarea tainei universului. Este o chemare către o cunoaștere mai profundă și mai intuitivă, care să păstreze misterul și frumusețea lumii în loc să ….continuare

Rezumat La mijloc de codru

La mijloc de codru rezumat

Rezumat La mijloc de codru + predicatele din text, analiza.

Intr-un indepartat colt de padure, se desfasura o
poveste fermecatoare. In mijlocul codrului des, unde
razele soarelui se jucau printre crengile copacilor, se
ascundea un taram al pasarilor cantatoare.

In fiecare dimineata, o sinfonie a naturii incepea sa
rasune in adancul padurii. Toate pasarile se adunau
intr-un alunis. Fiecare pasare avea propria ei melodie,
care se imbina intr-un concert magic al cantecelor.

In acea oaza de liniste si frumusete, pasarile gaseau
alinare. Cantau impreuna cu luna si cu soare, inaripate
de pasarea calatoare.

In mijlocul acestui concert al naturii, se afla o
persoana speciala, dragostea poetului. Chipul ei,
atat de iubit si adorat, se regasea in fiecare cantec al
pasarilor. Prin ochii ei, toata frumusetea se amplifica
si se transforma intr-un … continuare versuri

Rezumat La mijloc de codru analiza versuri

Rezumat La mijloc de codru des, analiza poezie:

Tipul predicatului: Predicatul este de tip verbal, exprimand
actiuni (ies, se legana, patrunde) si stari (este, canta).

Exprimarea: Textul este exprimat intr-un stil poetic,
folosind imagini si figuri de stil pentru a crea o
atmosfera vibranta si lirica.

Timpul: Textul este scris in timpul prezent,
indicand actiuni care se desfasoara in prezent.

Persoana: Predicatul este la persoana a treia, referindu-se
la pasari si la ceea ce se intampla in natura.

Numarul: Predicatul si subiectele asociate sunt la plural,
referindu-se la multiple …

Transcrie toate predicatele din textul poeziei

Dar mai intai de Grigore Vieru

Mesajul poeziei Dar mai intai

Rezolva tema poezie Dar mai intai de Grigore Vieru.

Analizeaza, in spatiul propus, semnificatia motivului creatiei in acest text poetic,
in raport cu acelasi motiv literar dintr-un alt text (numeste textul si autorul, citeaza din textul ales).

Dar mai intai de Grigore Vieru

Mesajul poeziei Dar mai intai de Grigore Vieru
Pentru a putea trai pe acest pamant mai intai trebuie sa-i cunosti trecutul si prezentul… Raspuns: