Author: Poveste

Minieseu intitulat ecosisteme antropizate

~ Poveste ~ Leave a comment

Cerinte: Alcatuieste un minieseu format din trei patru fraze intitulat ecosisteme antropizate folosind informatia stiintifica adecvata.

Ecosisteme antropizate

Ecosistemele antropizate sunt medii naturale modificate sub influenta directa a activitatilor umane, cum ar fi urbanizarea, agricultura sau industrializarea. Aceste interventii schimba structura si functionarea ecosistemelor, afectand biodiversitatea si procesele ecologice.

In astfel de ecosisteme, speciile native pot fi inlocuite de specii exotice sau generaliste,
iar echilibrul natural poate fi perturbat, ducand la degradarea solului, poluare si pierderea habitatelor.
Managementul sustenabil al acestor ecosisteme este esential pentru a mentine serviciile ecosistemice,
cum ar fi purificarea apei si aerului, controlul eroziunii si polenizarea.

Ce ati simtit in prima zi din clasa a treia? Cum v-ati manifestat bucuria? De ce? Ce v-a impresionat cel mai mult?

~ Poveste ~ Leave a comment

In prima zi din clasa a treia, am simtit un amestec de emotii — bucurie, nerabdare,
dar si putina teama de necunoscut. Imi amintesc ca eram entuziasmat sa-mi revad colegii,
sa descopar lucruri noi si sa vad cum va fi noul profesor.

Imi manifestam bucuria prin zambete si discutii entuziaste cu prietenii,
povestindu-ne ce am facut in vacanta. Atmosfera de inceput de an scolar,
cu mirosul de caiete noi si ghiozdanul plin, era mereu un moment special.

Ce m-a impresionat cel mai mult in acea zi a fost organizarea clasei si noile provocari pe care ni le-a prezentat invatatoarea. Aveam senzatia ca, desi eram mai mari,
fiecare an aducea un sentiment de responsabilitate, dar si curiozitate.

Alcătuieşte un text, de 100-120 de cuvinte, sub forma unei scrisori, în care să-ți exprimi impresiile şi sentimentele referitoare la despărţirea de locul copilăriei, odată cu sfârşitul vacanței.

~ Poveste ~ Leave a comment

Alcatuieste un text, de 100-120 de cuvinte, sub forma unei scrisori, in care sa-ti exprimi impresiile si
sentimentele referitoare la despartirea de locul copilariei, odata cu sfarsitul vacantei. In textul tau vei folosi
si o scurta secventa descriptiva.
In redactarea textului, vei avea in vedere:
sa respecti conventiile acestui tip de text;
sa prezinti impresiile si sentimentele referitoare la sfarsitul vacantei;
sa introduci o secventa descriptiva;
sa respecti normele de ortografie, de punctuatie, precum si regulile de asezare in pagina.

Text Exemplu Scrisoare

Draga loc al copilariei mele,

Cu inima stransa imi iau ramas-bun de la tine odata cu sfarsitul vacantei. Mi se pare ca fiecare colt al gradinii tale, fiecare fir de iarba si fiecare tril al pasarilor imi sopteste amintiri dulci. Imi va lipsi aerul proaspat al diminetilor racoroase si linistea care ma invaluia in fiecare seara.

Acum, cand plec, simt cum las in urma o parte din mine. Desi revin la agitatia de zi cu zi, voi pastra mereu in suflet toate momentele fericite petrecute aici.

Cu dor si recunostinta,
[Semnatura ta]

Eseu despre secolul ratiunii si secolul iluministrativ ​

~ Poveste ~ Leave a comment

Rezumat: Secolul Ratiunii si Secolul Luminilor sunt termeni care desemneaza doua perioade de tranzitie fundamentala in istoria intelectuala a omenirii, ambele marcand trecerea de la o lume dominata de religie si autoritate absoluta la una bazata pe ratiune, stiinta si drepturi individuale. Aceste secole au influentat dezvoltarea gandirii moderne si au pregatit terenul pentru revolutii sociale, politice si economice majore. Vom explora in continuare principalele caracteristici si impactul acestor epoci asupra lumii occidentale.

Secolul Ratiunii: Premisele modernitatii
Secolul Ratiunii (uneori asociat cu secolele XVII si XVIII) reprezinta o perioada in care ratiunea a inceput sa fie privita drept sursa principala de cunoastere si intelegere a lumii. In contrast cu perioada medievala, in care religia si traditia aveau un rol central, Secolul Ratiunii a adus cu sine o schimbare profunda in modul de a gandi si de a aborda problemele lumii. In aceasta perioada, filosofia, stiinta si politica au cunoscut transformari radicale, punand bazele unei noi epoci in istoria umanitatii.

Unul dintre punctele cheie ale acestei perioade a fost Renasterea stiintifica, incepand cu lucrarile lui Galileo Galilei, Isaac Newton si Rene Descartes. Acesti ganditori au contestat dogmele traditionale si au pus bazele metodei stiintifice, bazata pe observatie, experiment si rationament logic. In loc sa accepte explicatiile religioase si mitologice despre natura si univers, acestia au propus explicatii bazate pe legi naturale, verificabile prin experiment si calcul matematic. De exemplu, legea gravitatiei a lui Newton si principiile sale de miscare au transformat modul in care oamenii intelegeau dinamica cosmosului.

In filosofia politica, John Locke este una dintre cele mai importante figuri ale Secolului Ratiunii. Prin lucrarile sale despre drepturile naturale si teoria contractualista a statului, Locke a sustinut ideea ca guvernarea ar trebui sa fie bazata pe consimtamantul cetatenilor si ca drepturile fundamentale ale oamenilor – viata, libertatea si proprietatea – sunt inalienabile. Aceasta a deschis calea catre revolutiile democratice din secolul XVIII, cum ar fi Revolutia Americana si Revolutia Franceza.

Iluminismul referat

Secolul Luminilor: Iluminismul ca miscare intelectuala
Secolul Luminilor sau Iluminismul (secolul XVIII) este o continuare si o amplificare a rationalismului promovat in Secolul Ratiunii, dar cu un accent si mai puternic pe progresul intelectual si emanciparea umana. Principalele trasaturi ale Iluminismului au fost: increderea in ratiune, respingerea autoritatii religioase, promovarea libertatii individuale si a democratiei, precum si ideea ca oamenii, prin educatie si rationament, pot crea o societate mai buna.

Iluminismul a insemnat, in esenta, o miscare intelectuala globala care a promovat gandirea critica si analiza rationala ca alternative la superstitiile religioase si la autoritarismul politic. In aceasta perioada, filosofii precum Voltaire, Rousseau, Montesquieu si Kant au avut un impact deosebit asupra modului de a intelege politica, societatea si natura umana.

Un concept central al Iluminismului a fost „luminarea” omului prin educatie si cunoastere. Voltaire, de exemplu, a criticat cu vehementa institutiile religioase si a aparat libertatea de exprimare si toleranta religioasa. Filosofii iluministi au argumentat ca numai o societate bazata pe ratiune si drepturi egale poate asigura progresul si fericirea omenirii. In acelasi timp, ideea de secularizare a inceput sa prinda contur, biserica pierzand din influenta in fata statului si a sferei publice dominate de dezbaterea laica.

Pe plan politic, Iluminismul a avut o contributie esentiala in dezvoltarea teoriei separatiei puterilor in stat, un concept promovat de Montesquieu in lucrarea sa „Despre spiritul legilor”. Acest principiu a fost implementat in numeroase constitutii moderne, inclusiv in Constitutia Statelor Unite ale Americii, ca un mijloc de a preveni abuzurile de putere si de a asigura o guvernare echilibrata si justa.

secolul ratiunii si secolul iluminismului

Un alt element crucial al Secolului Luminilor a fost accentul pe drepturile omului si egalitatea juridica. Jean-Jacques Rousseau, in lucrarea sa „Contractul social”, a propus ideea ca suveranitatea apartine poporului, iar guvernele sunt legitime doar daca respecta vointa generala. Aceasta idee a servit drept sursa de inspiratie pentru revolutiile democratice din secolul XVIII si XIX.

Impactul celor doua secole asupra modernitatii
Atat Secolul Ratiunii, cat si Secolul Luminilor au lasat mosteniri durabile care continua sa influenteze gandirea si organizarea sociala a lumii contemporane. Secolul Ratiunii a introdus metoda stiintifica si a pus bazele pentru dezvoltarea moderna a stiintei si tehnologiei, in timp ce Secolul Luminilor a promovat idealurile democratice si drepturile omului, care sunt astazi fundamentale in multe societati.

Revolutiile politice din aceasta perioada, cum ar fi Revolutia Franceza si Revolutia Americana, au fost direct influentate de ideile iluministilor, iar institutiile democratice contemporane reflecta mostenirea acestei epoci. In acelasi timp, progresele stiintifice si industriale care au urmat au transformat complet structura sociala si economica a lumii, permitand o crestere exponentiala a cunoasterii si a standardelor de viata.

Secolul Ratiunii si Secolul Luminilor au fost perioade fundamentale in dezvoltarea gandirii si societatii moderne,

Cu toate acestea, au existat si critici ale Iluminismului. Unii filosofi, precum Friedrich Nietzsche sau critici ai modernitatii precum Max Horkheimer si Theodor Adorno, au sustinut ca accentul pus pe ratiune si progres a condus la o alienare a omului si la un nou tip de dominatie tehnocratica si birocratica, care nu reuseste sa ofere raspunsuri la nevoile spirituale si existentiale ale individului.

aducand transformari radicale in felul in care oamenii percep realitatea, politica si locul lor in univers. Aceste secole au lasat o amprenta profunda asupra dezvoltarii civilizatiei occidentale si a creat premisele pentru democratia, stiinta si drepturile omului asa cum le intelegem astazi.

Scrie un text narativ de minim 120 de cuvinte in care sa relatezi o intamplare petrecuta la scoala

~ Poveste ~ Leave a comment

Era o zi obisnuita de scoala in clasa a 5-a,
iar noi tocmai ne asezasem in banci pentru ora de matematica.

Doamna profesoara a intrat in clasa, cu zambetul ei cald, dar si cu o provocare:
astazi urma sa avem un test surpriza. In timp ce unii dintre colegi murmurau nemultumiti, eu incercam sa-mi amintesc formulele invatate. Am inceput sa scriu, dar la jumatatea testului, un zgomot puternic s-a auzit din partea din spate a clasei. Costica, un coleg neastamparat, rasturnase ghiveciul cu flori de pe fereastra. Toata clasa a izbucnit in ras, iar profesoara incerca sa isi pastreze calmul.

Dupa ce situatia a fost remediata, am terminat testul cu greu,
dar acel moment a ramas de neuitat pentru noi toti.

Povestire Text: Sufletel invata dupa Mircea Santimbreanu

~ Poveste ~ Leave a comment

Povestirea „Sufletel invata” de Mircea Santimbreanu este o schita despre relatia unui baiat cu temele de acasa si scoala.

Sufletel este un copil simpatic, dar nu foarte pasionat de invatatura. Intr-o zi,
mama lui ii spune sa-si faca temele, insa el se eschiveaza in mod repetat,
cautand diverse pretexte pentru a amana momentul.
Incearca sa-si justifice lipsa de chef spunand ca este prea obosit, ca teme are prea multe,
sau chiar ca si-ar dori sa ajute la treburile casnice. Desi este inventiv in scuzele sale,
mama sa nu cedeaza si ii aminteste constant ca trebuie sa invete.

De-a lungul povestirii, se observa o opozitie intre dorinta mamei de a-l vedea pe Sufletel responsabil si sarguincios,
si atitudinea relaxata si copilareasca a acestuia, care prefera sa se joace si sa evadeze din responsabilitati.

In final, povestirea capata o nota ironica si umoristica,
prin felul in care Sufletel reuseste sa scape pentru moment de temele sale,
dar totodata sugereaza ca aceasta eschivare nu este o solutie pe termen lung. Mesajul principal este ca invatarea este inevitabila si necesara, indiferent de cat de multe scuze sau amanari inventam.

Tonul povestirii este jucaus si amuzant, specific stilului lui Santimbreanu,
iar prin Sufletel, autorul surprinde dilemele si trairile copilariei intr-un mod realist si usor de recunoscut de catre cititori.

Rezumat la fragmentul dat: La Medeleni – Ionel Teodoreanu

~ Poveste ~ Leave a comment

Rezumat la fragmentul dat: In podul cu vechituri, la lumina slaba a lumanarii, Danut stergea cu radierul mustetile si barba papusii.

Nimic nu se schimbase in pod de cand se despartise de Robinson Crusoe. Acelasi miros, aceeasi pace, aceiasi samburi de piersica uscati si prafuiti.

Subt harnicia radierului, obrajii papusei isi recapatara tenul feminin. Barbia-si arata din nou gropita; buzele-si pierdura aroganta zambetului muschetaresc, regasindu-l pe acel suav. Numai lipsa buclelor mai amintea urgia care se abatuse asupra ei.

Cuprinzand-o c-o mana de mijloc, Danut o indeparta putin, privind-o. In sufletul lui Danut era visul noptii, si-n visul noptii papusa se oglindi.

    „Pacat c-am tuns-o”, dadu din cap Danut.

Papusa din vis semana cu Monica – era chiar Monica; papusa din mana, de cand era tunsa, nu mai semana cu papusa din vis. Si lui Danut ii parea rau, fiindca abia acum isi aducea aminte ca in vis Dumnezeu ii daduse lui papusa care semana cu Monica, si ii batuse inima ciudat, dar nimeni nu stiuse, fiindca-i era rusine de Olguta. Oftand, Danut ii facu loc in lada cu carti, alaturi de Robinson Crusoe. Papusa cu rochita de matasa alba, singura intre atatea carti, avea cocheta dezolare a unei domnite in bejenie. De acuma si pe ea o astepta colbul, ca o batraneta intre straini. Danut inchise capacul.

Noaptea papusii incepu o data cu cantecul cucosilor – si insomnia – fiindca Danut uitase sa inchida ochii de sticla in care aflase melancolic de ce se saruta Fat-Frumos cu Ileana Cosanzeana cand erau singuri.

La loc de cinste in capul mesei, samovarul de arama

Rezumat text

Fragmentul prezinta un moment introspectiv si melancolic al lui Danut, care se afla in podul cu vechituri. La lumina unei lumanari, el incearca sa refaca aspectul papusii sale, stergandu-i cu un radier mustatile si barba desenate. Atmosfera podului este neschimbata, evocand amintiri legate de Robinson Crusoe si de pacea locului.

In timp ce o priveste, Danut isi aminteste visul sau, in care papusa semana cu Monica, o fata de care pare sa fie atras. Ii pare rau ca a tuns papusa, pentru ca acum nu mai seamana cu Monica din vis. Isi aminteste, de asemenea, de momentul in care Dumnezeu i-a daruit acea papusa in vis, simtind emotii puternice, dar ascunse din cauza rusinii fata de Olguta.

Cu regret, Danut pune papusa in lada cu carti, alaturi de Robinson Crusoe, si simte ca papusa, acum deteriorata, va fi uitata, ca o „domnita in bejenie”. Inchide lada, dar uita sa ii inchida ochii de sticla, lasand-o prada unei nopti pline de melancolie. Fragmentul se incheie cu o mentiune despre un samovar de arama, care probabil simbolizeaza trecerea timpului si nostalgia copilariei.

Ce cuvinte sau grupuri de cuvinte din text arată cine povestește întâmplările? Cine face relatarea întâmplărilor Râde castanul după Emilia Căldăraru​

~ Poveste ~ Leave a comment

Titlul: „Râde castanul” Autor: Emilia Căldăraru

Tema principală a textului este relația specială dintre elev și „Făt-Frumos din castan”, care îl ajută pe elev să își depășească frica de corigență și să îndrăgească matematica. Textul subliniază și legătura emoțională dintre elev și mediul său școlar, în special castanul, simbol al copilăriei și al experiențelor de la școală.

Subteme:

  • Legătura afectivă cu mediul școlar: Castanul din curtea școlii este un simbol al continuității și stabilității, având o prezență constantă în viața elevilor, iar schimbarea perspectivei clasei asupra lui creează o conexiune specială.
  • Călătoria spre maturizare: Elevul trece de la frustrare și nesiguranță legată de corigență la o înțelegere profundă și apreciere a matematicii, cu ajutorul „Făt-Frumos din castan”.

3. Personajele care participă la întâmplare:

  • Naratorul: Un elev care povestește din perspectiva proprie, cu emoțiile și trăirile sale legate de școală, matematică și relația cu „Făt-Frumos din castan”.
  • „Făt-Frumos din castan“: Un tânăr misterios care apare în viața elevului pentru a-l ajuta la matematică. El devine o figură simbolică pentru sprijin, cunoaștere și încredere.
  • Colegii din clasă: Fetele și băieții din clasa naratorului, care contribuie la atmosfera de început de an școlar.
  • Profesorul de matematică: Un personaj surpriză la final, care se dovedește a fi „Făt-Frumos din castan”, în carne și oase.

4. Răspunsuri detaliate la întrebări:

Cine face relatarea întâmplărilor?

  • Relatarea este făcută de naratorul-elev, care își povestește trăirile și întâmplările legate de castan și de „Făt-Frumos”.

Ce cuvinte sau grupuri de cuvinte din text arată cine povestește întâmplările?

  • Cuvintele la persoana I singular: „trec”, „sunt necăjit”, „îmi ascuțeam creionul” etc. Acestea indică faptul că naratorul este chiar protagonistul întâmplărilor.

Există, în text, o singură întâmplare povestită sau sunt mai multe?

  • Sunt mai multe întâmplări. Prima se referă la momentul prezent, începutul anului școlar, când elevii descoperă castanul lângă fereastră. A doua întâmplare, povestită retrospectiv, este experiența naratorului cu corigența și întâlnirea cu „Făt-Frumos din castan”.

Care dintre întâmplările relatate în text s-a petrecut mai demult?

  • Întâmplarea care s-a petrecut mai demult este cea din vara în care naratorul era corigent la matematică și a fost ajutat de „Făt-Frumos din castan”.

5. Între elev și „Făt-Frumos din castan” se creează o legătură deosebită. Identifică două argumente care să susțină afirmația:

  • Primul argument: „Cu „Făt-Frumos din castan“, am îndrăgit matematica.” – Această afirmație arată că „Făt-Frumos” l-a ajutat pe elev nu doar să învețe matematică, ci să o îndrăgească, ceea ce sugerează o influență profundă și pozitivă asupra dezvoltării sale academice.
  • Al doilea argument: „Era uimitor câtă matematică știa Făt-Frumos! Era uimitor cât de limpezi mi se păreau acum problemele încâlcite!” – Această frază evidențiază nu doar faptul că „Făt-Frumos” era un bun cunoscător al matematicii, dar și impactul său asupra clarității de gândire a elevului, subliniind legătura intelectuală puternică dintre ei.

Opinia asupra poeziei el Zorab, nunta Zamfirei, parabola semanatorului, scrisoare de la muselim

~ Poveste ~ Leave a comment

1. „El Zorab” – George Coșbuc

Poezia este despre relația dintre un om și calul său. Stăpânul trebuie să-și vândă calul, dar refuză. El preferă să moară decât să se despartă de El Zorab. Tema centrală este loialitatea și sacrificiul. Coșbuc folosește un stil dramatic și emoționant.

2. „Nunta Zamfirei” – George Coșbuc

Aceasta este o poezie plină de veselie și culoare. Descrie o nuntă tradițională fastuoasă. Tema principală este celebrarea iubirii. Limbajul este bogat în imagini și hiperbole. Coșbuc evocă o atmosferă de basm și sărbătoare.

3. „Parabola semănătorului”

Această parabolă vine din Noul Testament. Vorbește despre felul în care oamenii primesc cuvântul lui Dumnezeu. Sămânța cade în locuri diferite, cu rezultate diferite. Doar cei deschiși spiritual pot aduce roade. Mesajul este despre credință și responsabilitate personală.

4. „O scrisoare de la Muselim-Selo” – George Coșbuc

Poezia descrie o scrisoare trimisă de un soldat muribund mamei sale. Soldatul luptă în Războiul de Independență. Tema principală este sacrificiul pentru patrie. Poezia este emoționantă și dureroasă. Finalul exprimă o iubire profundă și recunoștință.