Miorita argumentare versuri

Argumentare Miorita

Tema Mioritaargumentare
Numeste doua caracteristici ale mitului (al mortii, al prevestirii)
Explica fara a apela la sinonime semnificatia din text.
Formuleaza intr-un enunt tema textului ilustrand-o cu doua motive.
Comenteaza sugestia contextuala a figurii de stil din prima strofa.

Miorita tema versuri argumentare comentariu

Argumentare ca Miorita este o balada populara

Balada reprezinta mitul existentei pastorale, atitudinea omului in
fata mortii si seninatatea cu care isi accepta destinul.
Se respecta momentele subiectului, doar ca deznodamantul este
absent, moartea ciobanasului moldovean devenind ipotetica.

Genul epic se imbina cu cel liric si dramatic.
Expozitiunea fixeaza coordonatele unei existente mitica, ideale,
prin cele 2 metafore ce ilustreaza spatiulpastoral romanesc:
” Pe-un picior de plai\ Pe-o gura de rai”
Realul se imbina cu fabulosul, se remarca antiteza dintre ciobanasul
moldovean (harnic, generos, nobil, bland) si ceilalti 2 ciobani ( invidiosi ,rai).
Ca motive ale literaturii populare se remarca si cifra 3 dar si prin
absenta autorului ce arata ca balada s-a transmis de-a lungul timpului.

Alegoria moarte-nunta transfigureaza in paln fabulos trecerea in nefiinta
a tanarului. Astfel opera este o balada populara ce reflecta … continuare argumentare Miorita comentariu

Povestea Ursului cafeniu rezumat

ursul Cafeniu compunere

Pe scurt, Povestea Ursului cafeniu rezumat dupa cartea lui Vladimir Colin.

La Polul Nord, printre ursii albi s-a ratacit Martinel, un urs de culoare diferita.
Toti ursii polari au inceput sa rada de el si toate focile si i-au spus ca este
murdar.

Martinel s-a intristat si a plecat, iar dupa scurt timp s-a imprietenit cu un pinguin.
Pinguinul i-a propus sa spele si sa se ferece cu sapun pana se umple de clabuci albi.

Povestea Ursului cafeniu rezumat

Ursuletul plin de spuma alba era acum admirat de toti locuitori
Polului Nord, pentru blana lui alba. In momentul in care un pui de urs este in pericol,
Martinel sare in apa sa-l salveze, iar clabucii de pe el dispar, revenind brusc la culoarea originala.

Toti ursii polari raman mirati, dar pentru curajul lui si fapta de vitejie a fost laudat si
respectat, asa incat nu trebuia sa se mai… continuare povestea Ursului cafeniu rezumat

Lupta inimii cu sangele

Nichita Stanescu Lupta inimii cu sangele

Rezumat Lupta inimii cu sangele, de Nichita Stanescu, este o
poezie care a aparut in volumele: Necuvintele,
grupajul Luptele, Bucuresti, 1969; Poezii, 1970;
Starea poeziei, 1975; Opera poetica, vol. I, 1999

N-am cer. Ce e mai departe de mine sunt eu, negrul si inlauntrul.
Cerul meu este de carne neagra. Cer ingropat.
N-am campie. Marginile ei sunt arse. Se ridica in sus ca o palma
care-si strange degetele cu gheare, in pumn.
Am loc numai atat cat sa-mi amorteasca locul stand.
Ma umflu si ma dezumflu.
Ma umflu de strainatate si ma dezumflu de singuratate.
Nu pot sa-naintez niciunde.
De la eu la eu distanta e acoperita de moarte.
Cade inapoi simtamantul plecarii din sine insusi
Eu sunt cel care pazeste poarta ca nu cumva eu insumi sa fug.

Continuare Versuri Lupta inimii cu sangele

Vine-n intuneric sangele purtator de stiri smintite, –
ochi intors pe dos, ah, plange-le, gheata, teapanul de stalagmite
Deci eu insumi ma sufoc, nuante – ingeri, curg pe ape desirati
Rupt de lemnul tau, Bizante, de straini din tata, dar din mama frati.
Cand ajunge lemnul la putere, mai intai isi taie radacina,
mai apoi a frunzelor muiere si dantura sfartecand lumina.
Ah, deci singur ah, deci inlauntru inspre mine, dinspre mine,
cerul cel mai departat e coasta de intunecime.

Lupta inimii cu sangele

Absorb stirea departarii piciorului drept.
Vars intelepciune in stangul, idol de carne si intelept.
Prieten iti este niciunul, nici doiul, nici nimenea…
Vine sangele cu suflet, chiar el; mananca-l soro inima, mananca-l ieri si alaltaieri

Fuga inainte, mereu inainte, din sfintele patru carcere.
Pantecul mi-e frate, glezna mi-e parinte, drumul e fara intoarcere.
Sangele vorbeste, teava lui, vana, artera, osul alb inlauntru vorbeste, matul, Cythera.
Vorbeste celula, limfa vorbeste caramida miscatoare a limbii, –
fiecare capat de os vorbeste topindu-si in miscare nimbul, nimbii
Turn al lui Babel intors cu manusa pe dos, – inima, plosnita, iapa, hetaira, intoarsa pe dos…
Deci piramida deci piramida deci piramida

Singura mea prada e viata mea. Tot ce pot pierde e viata mea.
Ceea ce se intampla este in timpul vietii mele
Inima mea invinge sangele meu. Sangele meu cotropeste inima mea si-apoi
Inima mea alunga sangele meu. Sangele meu umfla inima mea.
Singura prada e viata mea, da. Singura prada e viata mea.
Tot ce pot pierde, tot ce pot pierde Dar cine-ar putea sa spuna ce pot pierde !?…
Dar ce inseamna „cine” si „a pierde”, Doamne ce inseamna „a pierde – pierdere”?

Eseu poezie Lupta inimii cu sangele dialog cu poemul stanescian … continuare rezumat

Credinta ne ajuta sa fim optimisti

Credinta egal optimism

Text Credinta ne ajuta sa fim optimisti? Ce inseamna sa fii credincios?
Definitie: Convingere a unei persoane ca actioneaza in temeiul
unui drept si convingerea unei persoane ca lucrurile stau intr-un
fel anume, cu sau fara prezenta evidentelor empirice.

Modul in care devenim persoanele care suntem este determinat de
PROBLEMELE cu care ne confruntăm la orice pas!
Faptul de a crede in adevarul unui lucru devine sinomi cu speranta si nadejde.

Credinta ne ajuta sa fim optimisti

Credinta ne permite sa vedem binele in oameni si ne creste incredera in sine.
De aici porneste optimismul, care ne imbunatateste sanatatea organismului.

Drept urmare, contribuie si la cresterea longevitatii. rezumat scurt
De exemplu, prin puterea credintei, un pacient cu depresie
reuseste sa se recupereze mai repede.
In concluzie credinta ne ajuta sa fim optimisti si ne ofera puterea de a continua
sa mergem mai …

Radacini descopera autorul

Radacini rezumat

Rezumat Radacini descopera autorul si personajele
denimire tex, decodificare titlu

E aici, in locul pe care il numesc casa de cativa ani, un copac.
E inalt si inca viu, desi daca ar fi om, as spune ca imbatraneste.
Primaverile inca ii scot la iveala frunze si lastari verzi. Coaja lui
groasa ii tine de cald iarna.Radacinile insa il dau de gol. L-au tradat,
iesind din pamant cu totul, ca niste cozi enorme de serpi si au
ramas asa,la vedere.

Acest mic incident radacinos a deterinat edilii orasului sa-l
inconjoare rapid cu un gard din lemn. Astfel incat, daca totusi va fi sa
cada ca un trup ziua in amiaza mare, sa nu ucida lume. Sa nu sperie
copiii si sa nu traga dupa el vreun functionar cu merite.
Copaci mai sunt, dar oameni la locul lor gasesti mai rar.

Radacini

Si de atunci copacul sta asa, cu radacinile nu un pamant cum a fost
lasat in lumea copaceasca. Ci deasupra lui, ca un om pe masa de
operatie. Mie copacul imi aminteste de casa.

De cealalta casa. De Moldova, a carei usa am incuiat-o cu ani in uram, iar cheia
de la ea inca o mai port in san. Sunt zile in care ma duc la el, ma intind pe iarba
si copacul slobozezte asupra mea mirosuri … raspunsuri rezumat Radacini

Castana din Poveste

Idei text Castana din Poveste

Planul cu Idei Principale si rezumat Castana din Poveste,
dupa textul din cartea scrisa de Octav Pancu-Iași.

Castana nu stie ce are de facut dupa ce cade din copac.
Ea se imprietenste cu un ghemotoc de hartie, aruncat de la
fereastra de catre baiatul sriitorului.

Castana nu stie sa faca decat „PAC” iar ghemotocul ii propune sa se
intovarasesca cu un vanator. Pleaca impreuna la casa vanatorului unde
intalnesc un caine de vanatoare, ogar.
Pentru ca nu l-au gasit pe vanator acestia pleaca spre atelierul unui fierar.

Rezumat Castana din Poveste text scurt

Acolo dau de un papagal care ii spun ca nu stie sa faca POC ca un
ciocan si poate face TOC. In final acestia ajung la … continuare
ultimul fragment Rezumat Castana din Poveste mesaj

Alte modele de rezumate, despre Castana din Poveste:

1.Textul prezinta povestea amuzanta a unei castane cazute care intalneste un ghemotoc de hartie. Castana incearca sa se alature vanatorului si fierarului, dar fara succes. In cele din urma, ajunge la un povestitor, unde descopera ca a spus „joc” atunci cand a cazut. Baiatul care a rupt fila o repara si o intoarce in cartea de unde a cazut. Astfel, castana si ghemotocul devin prieteni, iar povestea se incheie cu un ton vesel.

2.Povestea este despre o castana cazuta care interactioneaza cu diverse personaje, cum ar fi un ghemotoc de hartie si un papagal. In incercarea de a-si gasi locul pe pamant, castana incearca sa se alature diferitelor activitati, dar intampina dificultati. In cele din urma, ajunge la un povestitor care ii dezvaluie ca a spus cuvantul „joc” atunci cand a cazut. Aceasta descoperire o aduce impreuna cu baiatul care a rupt-o dintr-o carte si a facut din ea un ghemotoc. Impreuna, ei repun castana in cartea ei si povestea se incheie cu un ton prietenos si vesel.

3.Totul incepe cand o castana cazuta din pom se intalneste cu un ghemotoc de hartie. Castana este trista ca nu are prieteni pe pamant si incearca sa gaseasca un sens in noua ei situatie. Ea incearca sa se alature vanatorului si fierarului, dar intampina dificultati. Apoi, ajunge la un povestitor care ii dezvaluie ca a spus cuvantul „joc” cand a cazut. Astfel, castana devine prietena cu baiatul care a rupt-o dintr-o carte si a facut din ea un ghemotoc. Baiatul o repara si o intoarce in cartea ei.

Povestea are un ton ludic si plin de imaginatie, evidentiind incercarile amuzante ale castanei de a-si gasi locul si de a-si face prieteni in lumea ei noua. In cele din urma, se creeaza o legatura de prietenie intre castana si baiatul care a creat-o initial, iar finalul povestirii este plin de bucurie si veselie.

Rezumat Recreatia Mare​

Descreire personaj principal Recreatia mare

Text scurt rezumat Recreatia mare​ dupa o carte de Mircea Santimbreanu.

Naratorul incepe povestirea prin a pune in evidenta viata unui grup de elevi
si prietenia dintre Sandu si Victor. Ne prezinta de asemenea momentul in care
Eugenia ne stiind lectia la istorie, profita de neatentia profesorului, da pe jos
penarul, prefacandu-se ca scapa creionul in sperata ca profesorul alege pe
altcineva sa raspunda la intrebari.

Face o mica descriere a lui Misu care adora sa asculte gugustiucii si sa se
plimbe cu caiac-canoe pe lac, pe cand avea ore la scoala. Apoi cum se
gandeste acesta la un pretext bun pentru a-si justifica absenta, vrand sa
impresioneze atat profesorul cat si pe colegi pana la lacrimi, in cat sa-l
felicite ca a scapat cu bine.

scurt Rezumat Recreatia Mare​ carte mircea santimbreanu

Naratorul devine superstitios si are impresia ca visand cai noapte de
noapte, acest lucru ii va aduce noroc, si va lua nota de trecere la matematica.
Considerand totodata ca visul cu pasari migratoare ii va aduce ghinion.

Mama lui, grijulie fiind, il intreba de ce se culca atat de tarziu. Si ne este
prezentat momentul in care un elev incerca sa gaseasca modalitatea prin
care sa nu mai uite nici-un … continuare Rezumat Recreatia Mare​

Rezumat Cioc! cioc! cioc!

Raspunde la intrebari Cioc cioc cioc

Enunturi Rezumat Cioc! cioc! cioc! dupa o poveste de Emil Garleanu

Aceasta povestioara ne spune ca pana si pasarile se-nteleg intre ele prin ciripitul lor.
Autorul ne descrie povestea unei ciocanitori, spusa de un macalandru catre un scatiu.
Din aceasta aflam de ce ciocaneste ciocanitoarea copacii.
Se spune ca in vremuri de demult, o veverita a descoperit alunul.
Pentru ca i-au placut alunele lui, ea si a umplut scorbura pentru iarna.
Dupa un timp ea descopera ca cineva ii manca din alune.
Stand la panda ea prinde hotul, nimeni altul decat o ciocanitoare.
Veverita furioasa o prinde de coada iar ciocanitoarea fuge.
Dupa un timp s-a intors la veverita dupa coada.
N-a dat buzna ci a batut cioc! cioc! cioc! dar veverita se mutase in alta scorbura.
De atunci ciocaneste la fiecare copac, dar nu afla raspuns.

Rezumat Cioc! cioc! cioc! Emil Garleanu

A) Completeaza enunturile de mai jos.
Personajele sunt _____
Actiunea incepe cand veverita constata ca _____
si se hotaraste sa _______ mai departe.
Apoi _____ la sfarsit, ciocanitoarea ____

b) Cioc! Cioc! Cioc! este un text literar deoarece prezinta o intamplare ___
Autorul are intentia sa ___ continuare raspunsuri Rezumat Cioc! cioc! cioc!

Textul pe scurt Satul global

Satul global Fisa de Lucru

Alese din Textul pe scurt Satul global de Vasile Poenaru​.
Adauga povestea ta cu putine amanunte in lista de intrebari.

Rezumat: Luca este personajul principal, acesta participa la o serie de
aventuri: descopera ce inseamna ‘Satul Global’
(Raspuns: O lume conectata prin tehnologie electronica si tehnologie),
primeste mesaje prin internet de la Cosanzeana, afla despre
calculatorul ‘SuperCre-ier’ si face o vizita la ‘Balaurul cu Sapte Capete’.

Textul pe scurt Satul global raspunsuri

2. Fragmentul doi: Copiii apasa pe butonul de pornire al calculatorului
pentru a-l deschide. Pe urma reusesc sa deschida Netscape Navigator cu ajutorul
sagetii de mouse dand click pe simbolul programului, apasand de
doua ori pe butonul mouse-ului si executa comenzile din reteaua de calculatoare.
Dragos, baiatul slabut scund si inteligent din ultima banca impreuna cu Violetta,
ce mai frumoasa si inalta fata din clasa…. continuare rezumat Textul pe scurt Satul global

Ce ai invatat despre internet din acest text?
Din aceasta povestire am invatat ce sunt calculatoarele, cum se foloseste internetul
si ca exista o retea planetara de computere prin care oamenii pot comunica intre ei.