Imagineaza-ti ca o picatura de ploaie iti povesteste lucruri interesante. Compune un text creativ, in maxim 10-12 randuri.
Am cazut din cerul gri, dar calatoria mea a inceput mult inainte, sus, in bratele soarelui. Sunt o picatura de ploaie, iar viata mea e un dans neincetat. Am fost parte din ocean, am atins frunzele insetate ale copacilor si am vazut pesti ascunsi in adancuri. Uneori m-am strecurat printre norii pufosi, ascultand vantul cum canta. Alteori am cazut lin pe pamantul arid, trezind florile care dormeau. Iubesc fiecare cadere, pentru ca niciuna nu seamana cu alta. Poti sa-mi simti prospetimea cand iti ating obrazul, o sarutare scurta din partea cerului. Si poate, intr-o zi, ne vom reintalni, cand voi calatori din nou in sus, spre inalturi.
„8 povestiri de pe Calea Mosilor” de Adina Popescu este o colectie de amintiri din copilaria autoarei, plasate in Bucurestiul anilor ’90.
Rezumat: Fiecare povestire exploreaza viata din cartierul Calea Mosilor, vazuta prin ochii unei fetite. Tonul este melancolic, evocand atmosfera unei epoci de tranzitie si a unui oras care se schimba. Tramvaiul 21 si blocurile gri devin simboluri ale trecerii timpului si ale copilariei pierdute, dar pastrate in memorie.
Plan simplu de idei:
Bucurestiul anilor ’90: Orasul se schimba dupa comunism, iar atmosfera este descrisa prin ochii unui copil. Personajul principal: O fetita care exploreaza lumea din cartierul Calea Mosilor. Cele 8 povestiri: Fiecare povestire are teme diferite, dar toate reflecta copilaria si nostalgia. Calea Mosilor si tramvaiul: Simboluri ale trecerii timpului si ale schimbarii orasului. Tonalitatea: Melancolie si reflectii despre viata simpla din trecut.
Descriere generala a personajelor:
Fetita narator: Personajul central este o fetita care exploreaza lumea din cartierul Calea Mosilor. Ea este curioasa, atenta la detalii si incearca sa inteleaga complexitatea vietii adultilor. Prin ochii ei, cititorul descopera atmosfera anilor ’90, marcata de schimbari sociale si politice.
Familia: In povestiri apar si membrii familiei fetitei, care joaca un rol important in conturarea perspectivei copilului asupra lumii. Acestia sunt descrisi prin relatia lor cu fetita si prin influenta pe care o au asupra perceptiei ei despre realitate.
Vecinii: Vecinii din blocurile de pe Calea Mosilor sunt personaje secundare care aduc in prim-plan dinamica sociala a vremii. Fiecare vecin este o mica poveste, cu trasaturi distincte, care contribuie la diversitatea lumii narate.
Trecatorii: Alte personaje, cum ar fi pasagerii din tramvaiul 21, sunt elemente de fundal ce contureaza atmosfera cotidiana a Bucurestiului acelor vremuri.
Fiecare personaj are un rol in ilustrarea tranzitiei orasului si a contrastului dintre realitatea dura a adultilor si universul plin de imaginatie al copilului
Miscarea Flower Power a fost un curent din anii 1960, caracterizat de proteste pacifiste si libertate. Oamenii asociati cu aceasta miscare respingeau razboiul si promovau iubirea si pacea. Florile erau simbolul luptei lor pentru non-violenta. Ei cautau libertatea individuala si experimentau cu muzica si arta psihedelica.
Legatura cu Traian T. Cosovei: Nonconformism: Flower Power a respins normele traditionale, la fel ca poezia lui Cosovei. Scriitorul optzecist critica autoritatea literara si sociala.
Libertate artistica: Cosovei a promovat libertatea individuala si creativitatea, similar miscarii hipiotilor.
Critica sociala: Atat Flower Power, cat si Cosovei ironizau societatea opresiva. Poezia lui reflecta o dorinta de schimbare, in paralel cu idealismul pacifist.
Ton ludic: Cosovei folosea un stil ironic si jucaus, la fel ca Flower Power, care celebra viata si iubirea in fata constrangerilor politice.
Miscarea Flower Power ar putea inspira poetul prin spiritul sau liber si critica nonconformista a normelor.
Tema principală a textului este relația specială dintre elev și „Făt-Frumos din castan”, care îl ajută pe elev să își depășească frica de corigență și să îndrăgească matematica. Textul subliniază și legătura emoțională dintre elev și mediul său școlar, în special castanul, simbol al copilăriei și al experiențelor de la școală.
Subteme:
Legătura afectivă cu mediul școlar: Castanul din curtea școlii este un simbol al continuității și stabilității, având o prezență constantă în viața elevilor, iar schimbarea perspectivei clasei asupra lui creează o conexiune specială.
Călătoria spre maturizare: Elevul trece de la frustrare și nesiguranță legată de corigență la o înțelegere profundă și apreciere a matematicii, cu ajutorul „Făt-Frumos din castan”.
3. Personajele care participă la întâmplare:
Naratorul: Un elev care povestește din perspectiva proprie, cu emoțiile și trăirile sale legate de școală, matematică și relația cu „Făt-Frumos din castan”.
„Făt-Frumos din castan“: Un tânăr misterios care apare în viața elevului pentru a-l ajuta la matematică. El devine o figură simbolică pentru sprijin, cunoaștere și încredere.
Colegii din clasă: Fetele și băieții din clasa naratorului, care contribuie la atmosfera de început de an școlar.
Profesorul de matematică: Un personaj surpriză la final, care se dovedește a fi „Făt-Frumos din castan”, în carne și oase.
4. Răspunsuri detaliate la întrebări:
Cine face relatarea întâmplărilor?
Relatarea este făcută de naratorul-elev, care își povestește trăirile și întâmplările legate de castan și de „Făt-Frumos”.
Ce cuvinte sau grupuri de cuvinte din text arată cine povestește întâmplările?
Cuvintele la persoana I singular: „trec”, „sunt necăjit”, „îmi ascuțeam creionul” etc. Acestea indică faptul că naratorul este chiar protagonistul întâmplărilor.
Există, în text, o singură întâmplare povestită sau sunt mai multe?
Sunt mai multe întâmplări. Prima se referă la momentul prezent, începutul anului școlar, când elevii descoperă castanul lângă fereastră. A doua întâmplare, povestită retrospectiv, este experiența naratorului cu corigența și întâlnirea cu „Făt-Frumos din castan”.
Care dintre întâmplările relatate în text s-a petrecut mai demult?
Întâmplarea care s-a petrecut mai demult este cea din vara în care naratorul era corigent la matematică și a fost ajutat de „Făt-Frumos din castan”.
5. Între elev și „Făt-Frumos din castan” se creează o legătură deosebită. Identifică două argumente care să susțină afirmația:
Primul argument: „Cu „Făt-Frumos din castan“, am îndrăgit matematica.” – Această afirmație arată că „Făt-Frumos” l-a ajutat pe elev nu doar să învețe matematică, ci să o îndrăgească, ceea ce sugerează o influență profundă și pozitivă asupra dezvoltării sale academice.
Al doilea argument: „Era uimitor câtă matematică știa Făt-Frumos! Era uimitor cât de limpezi mi se păreau acum problemele încâlcite!” – Această frază evidențiază nu doar faptul că „Făt-Frumos” era un bun cunoscător al matematicii, dar și impactul său asupra clarității de gândire a elevului, subliniind legătura intelectuală puternică dintre ei.
Caracterizare Naratorul personaj din textul „Erasmo sau A doua fotografie cu oameni mici” de Mircea Horia Simionescu este un adult care isi aminteste cu nostalgie si perspicacitate o experienta din copilarie. Titlul textului sugereaza un joc de-a razboiul in care povestitorul a participat in copilarie, precum si importanta memoriei si a imaginilor in viata sa, de aici provenind metafora „a doua fotografie cu oameni mici.”
Naratorul se regaseste in amintirea sa de copil, povestind evenimentele din perspectiva sa subiectiva, cu o focalizare interna, ceea ce adauga un aer autentic relatarilor. El percepe evenimentele din perspectiva adultului matur, astfel incat amintirea copilariei capata o profunzime noua.
In jocul de-a razboiul, copiii sunt impartiti in doua tabere, iar naratorul face parte din cea condusa de el insusi, care este mai bine pregatita tehnic. Copiii imita comportamentul si limbajul adultilor, iar acesta din urma este surprinzator de elevat pentru varsta lor, reflectand dorinta lor de a se ridica la inaltimea asteptarilor. De-a lungul textului, detaliile despre joc, dialogurile si toponimele mentionate, cum ar fi strazile Brancoveanu si Alee, creeaza o atmosfera realista si autentica.
Interesant este faptul ca copiii nu tin cont de prejudecatile rasiale sau etnice, in contrast cu lumea adultilor, reflectand inocenta si curiozitatea copilariei.
Desfasurarea jocului este intrerupta de „vestea cumplita” ca membrii ai armatei au furat secretele militare si au pus mana pe depozitul de proiectile, declarandu-se neutri. Naratorul, in calitate de presedinte al Republicii, se simte tradat si socat, considerand acest act ca fiind un „act criminal.”
Totusi, adevarul este dezvaluit de fratele sau, Titisor, care ii arata ca tradarea nu a fost decat o strategie a altor copii pentru a salva jocul. Naratorul, orbit de mandria functiei sale in joc, nu intelege initial intentiile celorlalti si pune prea multa incredere in puterea si autoritatea sa.
Caracterizare narator Erasmo
Reactia lui la finalul textului, cand plange constatand ca jocul a esuat, arata implicarea afectiva a copilului in joc si dezvaluie trecerea spre adolescenta, simbolizata de actul de a scrie prima poezie de dragoste inchinata Silviei. Textul subliniaza astfel evolutia naratorului din copilarie catre maturitate si inevitabilitatea acestui proces… continuare rezumat Erasmo
Idei principale Cetatea lui Bucur din textul Dumitru Almas
Originea numelui Bucuresti:
Textul explica originea numelui Bucuresti, care se trage de la un cioban numit Bucur care traia in aceasta zona demult.
Viata ciobanului Bucur: Se prezinta viata si bunurile lui Bucur, care includeau o turma de oi, caini de paza, magari si cai, precum si ucenici care il ajutau la ingrijirea oilor si prelucrarea lanii.
Textul mentioneaza ca tatarii erau o amenintare constanta pentru Bucur si turma sa, furand animalele si distrugand stanele.
Un eveniment semnificativ este rapirea Ancai, fiica lui Bucur, de catre tatari. Aceasta a dus la o actiune hotarata a ciobanului si a altor oameni pentru a-i urmari si a recupera prada.
Intoarcerea cu prada si fondarea orasului:
Bucur, impreuna cu alti oameni, a reusit sa urmareasca tatarii pana la Nistru si sa recupereze prada. Dupa intoarcerea lor, au construit o casa si o biserica, iar in jurul acestei locuinte s-a dezvoltat orasul Bucuresti, care astazi este capitala Romaniei.
Aceste idei reprezinta povestea fondarii orasului Bucuresti si originea numelui sau, legate de ciobanul Bucur si actiunile sale pentru a-si proteja familia si bunurile… continuare rezumat Cetatea lui Bucur
Rezumat Poezia Povestea codrului scrisă de Mihai Eminescu descrie frumusețea și măreția codrului, considerat un adevărat împărat al naturii. Codrul este locuit de numeroase creaturi, iar el le protejează și le oferă viață. Luna, Soarele și Luceferii sunt purtate pe cerul său, în jurul său se adună dame și curteni din neamul Cerbului.
Autorul invită pe cineva drag să se alăture în explorarea codrului și să se bucure din nou de simplitatea și bucuria copilăriei, unde norocul și iubirea par jucării. Îi sugerează că natura însăși a pus întreaga sa creativitate pentru a crea un cadru mai frumos decât orice păpușă, pentru a-l face pe cel drag să se simtă special.
Amândoi se vor aventura prin lume, rătăcind singuri, și se vor odihni lângă un izvor care curge sub un tei. În timp ce adorm, teiul le va oferi umbra sa, iar prin somn vor auzi sunetul buciumului de la stânele de oi.
Pe măsură ce se apropie, vor simți inima bătându-le una lângă cealaltă. Luna strălucește peste izvoarele albe, iar în jurul lor se adună nobilii curții, cum ar fi caii mării, bourii cu steme pe frunte, cerbii și ciutele sprintene.
Rezumat Poezia Povestea codrului versuri
Întrebându-se cine sunt și de ce se află la sfaturi, gazda lor, teiul, se deschide și răspunde că cei doi îndrăgostiți visează în visul codrului de fagi, trăind într-o … continuare
20.000 de leghe sub mări este o celebră carte scrisă de Jules Verne, publicată în anul 1870. Povestea urmărește aventurile profesorului Pierre Aronnax și ale echipajului său în timpul unei călătorii subacvatice alături de misterioasa submarină Nautilus, condusă de căpitanul Nemo.
Iată o prezentare pe capitole, împreună cu ideile principale ale cărții: Capitolul 1: Un scufundător pește
Prezentarea profesorului Pierre Aronnax și a intenției sale de a explora misterul unui monstru marin.
Întâlnirea cu căpitanul Nemo și intrarea într-o aventură subacvatică uluitoare.
Capitolul 2: Aproape de căpitan
Profesorul Aronnax devine prieten cu Ned Land, un harponier talentat și membru al echipajului.
Descoperirea Nautilusului, submarina avansată comandată de căpitanul Nemo.
Capitolul 3: Invitat în cabină
Profesorul Aronnax este invitat să viziteze cabina căpitanului Nemo și să descopere minunile și inovațiile tehnologice ale submarinului.
Fascinația și admirația profesorului pentru descoperirile lui Nemo.
Capitolul 4: Subacvaticul Seascapes
Descrierea explorării adâncimilor mării și a diverselor creaturi și peisaje subacvatice întâlnite de echipajul Nautilusului.
Remarcarea frumuseții și complexității lumii subacvatice.
Capitolul 5: Trăgători de mină
Nautilus intră într-o zonă minată și se confruntă cu pericolele din adâncuri.
Demonstrarea abilităților de conducere și ingeniozitatea căpitanului Nemo în fața provocărilor.
Capitolul 6: Vrăjitoarele mării
Echipajul Nautilusului se confruntă cu un banc de creaturi marine agresive, numite „vrăjitoarele mării”.
Lupta echipajului pentru a se apăra și pentru a supraviețui în fața acestor pericole.
Capitolul 7: Misterioasa insulă Crespo
Echipajul descoperă o insulă misterioasă și explorează peșterile sale subacvatice.
Interacțiunea cu triburile indigene și descoperirea unui secret în legătură cu trecutul lui Nemo.
Capitolul 8: Atlantida
Nautilus ajunge în Atlantida, un oraș subacvatic avansat și misterios.
Revelații despre căpitanul Nemo și motivațiile sale ascunse.
Capitolul 9: Nemo în conflict
Echipajul Nautilusului este amenințat de nave militare și continuare 20.000 de leghe sub mări
Scurt Rezumat Pacala in satul lui dupa o poveste de Ioan Slavici.
Pacala, incantat ca a gasit o gazda ospitaliera si o masa imbelsugata, se gandi ca nu ar strica sa se bucure si el putin de aceasta intamplare norocoasa. Vazand ca sotul femeii nu era acasa si ca aceasta se straduia sa pregateasca toate bunatatile pentru vornicul satului, Pacala hotari sa-si ofere si el cateva clipe de bucurie si sa savureze din ospatul pregatit.
Cu gesturi dibace si in tacere, Pacala incepu sa-si umple farfuria cu bucatele din purcelul frumos si sa sorbeasca rachiul ascuns sub perina de la capataiul patului. Gusturile il imbiau, iar senzatia de invaluire in ospitalitatea acelei case il facea sa se simta ca un adevarat domn. In timp ce savura din mancarurile pregatite cu atata grija, Pacala simtea o satisfactie amara, realizand ca se bucura de ospatul altuia si ca aceasta era o bucurie pe care nu si-o putea permite des.
Pe neasteptate, insa, in timp ce Pacala se afla in mijlocul placerilor gastronomice, barbatul femeii se intoarse acasa. Infrigurat si obosit de drum, acesta intra in casa, iar primul lucru pe care-l observa fu mirosul de mancare si veselia care parea sa domine in incapere.
Nuvele de ioan slavici Rezumat Pacala in satul lui
Mare fu uimirea si furia barbatului cand descoperi pe Pacala in mijlocul casei, infulecand din purcelul pregatit pentru vornicul satului. Intr-o explozie de manie, barbatul izbi cu pumnul in masa si il infrunta pe Pacala cu toata furia sa. Pacala, constient de greseala facuta, incerca sa se scuze si sa explice situatia in care se aflase.
Femeia, martora la toata aceasta scena, se arata la inceput speriata si nelinistita, insa, pe masura ce Pacala ii povesti despre calatoria sa si despre cum a ajuns in casa lor, ea incepu sa inteleaga situatia si sa-si dea seama ca Pacala nu venise acolo cu intentia de a-i fura ospatul.
In cele din urma, barbatul se calma si, cu o privire plina de intelegere, accepta scuzele lui Pacala. Intr-un final, toti trei se asezara la masa si impartira bucatele pregatite … citeste tot
